Ma strang ca un epitaf ce'si fulgera crucea
Ma lupt cu mainile legate si cu ochii inchisi
M'am rascolit si m'am intins pe treptele tale.

Am ciocanit incet si am vazut ca s'a deschis,
Am leganat versurile si stalpii cranceni de zahar
Si n-am stiut ca-mi zidesc in mine o existenta:
Caramizi si cladiri in pielea mea...

Ai fost urmasul meu si m'am nascut din tine,
Deasupra ta mi'am regasit aura
Si corabia ta inca se misca incet incet ca un streang viu.
Te'am cautat schiopatand ca un fluture in amurg
Si am tresarit in palma ta ca un deget stingher de sine!


In fiecare zi in ochii mei moare cate-un inger
De ce-ai fi ales sa fii ingerul meu ?
Doar eu sunt orb. Cuvantul tau l'am privit
Si am ucis demonul mainilor mele.
Idol de sange al dragostei si umar de fier al pasilor tai.

Tu esti aici, pe crucea ta apusa de mult in memoria mea
Si nu pot sa te pierd, mi-e dor sa nu uit,
Mi-e sete de zile, de ape topite in soare,
De stele si de piatra.
Mi-e dor de cusca in care mi-am cladit libertate

Azi plang pe firul parului tau
Azi plec si vin si simt cum se stringe-n mine
Amintirea usilor tale.

In fiecare zi in ochii mei moare cate un inger
Care din nou isi priveste ucigas aripile la oglinda.